Photo by Curtis MacNewton on Unsplash
Dansul hirtiilor in Romania 2019
Am iesit sa-mi eliberez un certificat de nastere, ca sa-mi fac din nou un pasaport Romanesc. Da, sunt inca cetatean roman, desi nu m-ai traiesc acolo de douazeci de ani. Dar nu am uitat, pentru orice fituica, trebuie sa alergi, intrebi, primesti lectii si astepti. Deci eram pregatit moral pentru socul cultural, inca mai imi aminteami de nervii pe care mi-i faceam acum douazeci de ani.
Sa incepem cu gasirea cladirii unde se elibereaza certificatele. Pancarta care ar trebui sa anunte pentru oricine care este scopul acelei cladiri publice este facuta varza, poti sa-ti inchipui ca au trecut sute de ani peste ea (poate compania care a furnizat-o a trebuie sa taie din vopsea ca sa dea ciubucul pentru intrat la licitatie).
Este o cladire veche, de cel putin 60-70 de ani conceputa pentru cu totul alte scopuri dar modificata pentru lucrul cu publicul. Am intrebat la casierie, ce trebuie sa fac, mi s-a spus sa merg la "biroul de pe stinga, intrarea din curte pe sub copertina" ca sa mi se spuna de ca acte am nevoie. Stau la coada, linga mine citeva persoane, fiecare cu problema lui. Nu era o coada ci un grup care avea intelegere pentru dansul birocratic, "cistiga si ei o piine". Din discutii, mi se sugereza ca ar fii bine sa completez un formular care era "imprastiat pe mese". Nu eram pregatit (mare greseala), ma imprumut de un pix si incep sa-l completez. Doamna de la biroul cu pricina nu era acolo. Deja se facusera prognoze pe citeva ore, ar fii trebuit sa asteptam. Din fericire apare doamna functionar si intru. Mi se spune ca am nevoie de cod numeric personal (platiti 10 lei), nu cred ca era pe vremea cind am plecat, merg din nou la casierie - "Fara el este foarte greu, mi se spune". Doamna de la casierie, din datele personale nu ma gaseste. O intreb, stiti eu am platit taxe acum 20 de ani,nu ma aveti in sistem? Aaah, asta este ANAF-ul, alta baza de date, nu este comuna cu a noastra. Dar va rezolv, ma duc la arhiva. Sun putin uimit, in mintea mea "cum, faceti asta pentru mine?". Doamna inchide toate ghiseele, iese si vine in doua minute, "V-am gasit, aveti noroc". S-a schimbat ceva, imi fac o cruce in gind, "o rezolv astazi pina la 4 PM". Intre timp dadusem un telefon sa vad daca codul numeric personal poate il gasesc din alte surse - ca doar platisem impozite. Mi se tipareste codul numeric personal pe o hirtie cu stampila. Am formularul, CNP-ul si stau din nou la coada. Ajung din nou la doamna care elibera/prepara/verifica cererile de certificate. Din pacate formularul avea citeva greseli, nu ma numesc Mihai Popescu, numele meu, ca pe vremea comunistilor este Popescu Mihai. Ies sa pregatesc din nou formularul, cer prin vecini un alt pix. In toate salile cu lucrul cu publicul nu era nici o firmitura de pix sau un capac ratacit - Domnu', se fura, astia nu e educati !
Recompletez formularul, intru la inspectie, trec examenul, si doamna incepe sa-mi spuna ca e mai bine sa spun ca certificatul este pierdut, "Ala pe care-l aveti e vechi, trebuie oricum re-innoit". "Cum spune-ti dumneavoastra", "Dar va costa 50 de lei", "Asta este, gresim, platim, spun". Astept citeva minute pina cind doamna isi pregateste carnetul pe care scrie, pune citeva indigo-uri si scrie ceva de mina pentru certificatul meu. "Vreau cu urgenta", "Da, veti plati 151 de lei si-l ridicati luni intre trei si patru". Dar trebuie sa-mi aduceti chitantele ca ati platit. Iau hirtiile scrise de mina, ma duc la ghiseu, doamna ma recunoaste si in loc de 151 de lei imi ia 150. Cind vin data viitoare, vi-i dau, ma gindesc. Mi se tipareste chitanta ca am platit, ma intorc la doamna certificatelor, astept ca era ocupata cu alt caz adus de o doamna cu legitimatia pe piept - era ceva mai complicat fiindca am asteptat cam 5-7 minute. Dupa cazul "pile&relatii" am intrat si eu, mi s-a spus inca o data "Veniti luni intre 3 si 4".
Am iesit un roman fericit, "Am rezolvat-o, mi-a zis". M-am uitat la ceas, totul a durat 1:45. Hei, un pas inainte, puteam sa stau jumate de zi si sa fiu mingea de ping-pong intre doamnele de acolo.
P.S As fii vrut sa va postez cererea corectata de doamna certificatelor, dar nu am fost prea subtil, o indoisem si o aveam cu mine cind am depus-o a doua oara. Si dinsa m-a intrebat,
- Ce faceti cu ea?
- Nimic, vroiam sa o arunc si sa tin minte codul numeric personal.
- Nu aveti voie sa-l tineti, e document.
- Dar nu e bun, e gresit.
- No conteaza, dati-mi-l sa-l arunc.
N-am ripostat, ar fii fost frumos sa il atasez la postul de acum. M-am conformat si dinsa la rupt in patru si l-a aruncat la gunoi. Prima reactie a fost sa intreb daca au un shredder, ca cea facut dinsa era "nesigur" din punct de vedere al distrugerii de documente oficiale. Ridicam toate hirtiile din gunoi si gaseam o multime de CNP-uri, cred. Nu am insistat, ridicam probleme care nu tineau de competenta dinsei.
P.S.2 Biroul de acces la doamna certificatelor se facea printr-o usa, ceea ce ducea la o uzura incredibila, plus zgomot, plus acces greoi, dar se pare ca nimeni nu si-a pus aceasta problema, sa modifice accesul printr-un ghiseu. Doar intrind si iesind din biroul respectiv dura cel putin jumatate de minut pentru fiecare persoana, care se contoriza in timpul dinsei de lucru - Alta zi, alt salar'.
Comments